Pe 29 februarie in sedinta consiliului s.Colonita va fi examinata soarta terenului unde de cativa ani se petrec competitii de autocross. In Proiectul deciziei gasim urmatoarea formulare: -Având în vedere dosarul cadastral al terenului cu numărul cadastral0149105091, elaborat de SRL”Imobil Terra -Grup” în conformitate cu pct. 14 al anexei nr 5 al Instrucțiunii cu privire la înregistrarea bunurilor imobile aprobată prin Ordinul Agenției Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 447 din 28.10.2005 ,în temeiul art.19 (3) al Legii nr.436-XVI din 28.12.2006 „Privind administrația publică locală” Consiliul sătesc Coloniţa

DECIDE:
1. A stabili pentru bunul nou- format conform Deciziei nr.2/8 din 16.03.2011-teren cu numărul cadastral 0149105091, cu suprafaţa 8,8686 ha, extravilan satul Coloniţa, modul de folosinţă — neproductive.

Ceea ce starneste semne de intrebare nu este tentativa de inregistrare, care este o procedura fireasca, ci tipul indicat ca mod de folosinta al acestuia — neproductiv. Sintagma data presupune că terenul este imposibil de folosit conform normelor legale-Anexa nr. 5 la Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, unde terenul neproductiv reprezinta mlaștini, stîncării, pante abrupte, terenuri afectate de alunecări, sărături, etc.. Ceea ce nu corespunde adevărului. Conform aceeași Anexe nr.5  el se integrează mai degraba ca teren Amenajat cu semnificația de  Teren ocupat de spaţii verzi (dacă nu fac parte din fondul forestier), piaţă,  plajă, cimitir, gunoişte, teren destinat ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății,  destinate activității recreative, teren de valoare istorică etc. Pe el au loc activitati recreative (competiții autocross)  de mai bine de 10 ani, ceea ce nu poate fi negat (vezi înregistrări video de la înălțime)!

Datorita inregistrarii online  a deciziilor anterioare a consiliului efectuata de voluntari, , putem vedea istoricul terenului dat:

Dacă se reușește înregistrarea acestui teren în forma ceruta de proiectul de decizie vor fi aduse prejudicii bugetului satului. Calculele estimative au fost făcute în baza următoarelor date:

- Costul normativ al terenului — 621,05 lei grad/ha
- bonitatea terenului, în medie pe localitate 64 grad/ha
- suprafaţa terenului — 8,8686 ha
Costurile de arendă a terenurilor neproductive — 2% din costul normativ al terenului, aproximativ — 7 000 lei
agricol — 2-10%
amenajat — poate fi negociat, propus la licitaţie, dar nu mai mic de cît 10% — 35 000 lei
Prin decizia de a atribui mod de folosință neproductiv, bugetul satului urmează a fi prejudiciat cu cca. 28 000 lei anual!

Să vedem care va fi reacția consilierilor…

PS: Consilierii la ședința de consiliu au votat împotriva înregistrării terenului dat ca neproductiv. Şi au solicitat  reexaminarea problemei date.

La începutul săptămînii curente, pe panourile informative de la staţiile de transport public din Coloniţa a apărut următorul anunţ:

Persoanele ce au nevoie de ajutor umanitar sub formă de haine uzate pentru maturi şi copii.(seconhand,   cu buletin de identiotate, paşaport)
Rugăm să se apropie la Pimărie la Asistentul Social zilnic, începînd cu orele 15.00-17.00.

Este un exerciţiu perfect pentru elevii de clasa a 5-a să găsească greşeli gramaticale şi de exprimare în anunţul dat. Credem că sunt multe. Rugăm enumerarea în comentarile acestui articol a greşelilor din anunţ. Cel care va identifica maximum de greşeli merită in 10 puternic la limba română.

O regulă nescrisă a acestui site este publicarea materialelor ce țin nemijlocit de activitatea satului Colonița, însă consider că reportajul ce urmează, merită să fie publicată aici.

În acest început de an am avut ocazia să vizitez orașul Cernăuți, un oraș vechi românesc care se află acum pe teritoriul Ucrainei. La 20 de km de Cernăuți , în satul Bănceni pe o colină se înalță un complex bisericesc de toată mîndria, a cărei Mănăstire cu hramul „Înălțarea Domnului” poartă titlul de cea mai scumpă biserică din Europa.

Istoria acestui lăcaș sfînt începe cu mai mulți ani în urmă… Se zvonește prin satele Cernăuțiului că, cu vreo 16-17 ani în urmă, actualul părinte Mihail Jar ar fi avut o boală gravă la inimă, operația era foarte riscantă dar s-a rugat la Dumnezeu și i-a promis că dacă î-L va salva, va ridica o biserică.
După operație Mihail Jar, s-a vindecat și din 1994 împreună cu 4 preoți au început înălțarea unei biserici.

De atunci au trecut mai bine de 17 ani și acum Mănăstirea Ortodoxă „Înălțarea Domnului”  include cinci biserici și mai multe chilii monahale, care păstrează dragostea și credința în Dumnezeu.

De ce este această mănăstire atît de deosebită? Pentru că, pe lîngă lăcașul sfînt unde se roagă măicuțele, călugării și toți creștinii ce ajung aici cresc mai mult de 150 de copii, ai căror tată, şi oficial și de suflet, este părintele Mihail Jar, numit și inima de foc a Mănăstirii.

Duhovnicul i-a adăpostit pe toți, în casa construită la mai puțin de 300 de metri de biserică. Acolo trăiesc copii orfani, copii ce suferă de boli incurabile lăsați de părinți. Micuții sunt îngrijiți de măicuțe, care au grijă sa le gătească, să-i învețe să le ofere căldura pe care  nu au primit-o de la mama. Alături de acest complex este o fermă de vite şi cai. Se găsesc aici sere, stupi de albini, vie și grădini care le muncesc călugării cot la cot cu băieții și fetele mai mari ca să-și asigure pîinea pe masă.

Casa unde locuiau copii a devenit neîncăpatoare, pentru că an de an aici sunt aduși copii părăsiți. Duhovnicul Mihail Jar a făcut o chemare Domnului ca să-i ajute. Pe parcursul ultimilor doi ani oamenii de rînd locuitori de prin regiune, afaceriști, înalți demnitari ucraineni au contribuit cu bani, materiale de construcție, alimente și au ajutat la construirea unei noi case pentru cei peste 150 de copii și pentru ridicarea actualei Mănăstiri.

Acum urcînd dealul unde este situat lăcașul, ai în față o șosea nouă cu o lungime de aproximativ 2 km, iluminată, de departe se aud glasurile copiilor ce aleargă în curtea noii case de vis. Se vad cupolele aurite ale bisericii, pe măsură ce te apropii pereții de un azuriu al cerului îți minunează ochii, ograda imensă pavată împrejmuită de un gard modern înconjoară locașul sfînt. Urcînd scările de granit ale bisericii, deschizînd ușile imense de lemn natural intri într-un rai pe pămînt, în interiorul bisericii spațioașe şi luminate de un candelabru enorm, 6 fețe bisericești oficiază slujba în limba română.

Fiori îți trec tot corpul, nu-ți poți imagina că un astfel de lux poate fi regăsit într-o biserică.
Pereții , cupola sunt pictate manual cu icoane de dimensiuni impunătoare. Altarul aurit este străjuit pe timpul sărbătorilor de iarnă de doi brazi înalți împodobiți cu orhideii vii.

Și orfelinatul este unul de vis acum, pe lîngă dragostea pe care o primesc de la Dumnezeu de la măicuțe și de la părintele Mihail, căruia îi spun “tată” acum această casă le oferă și confortul meritat de acești micuți cu care soarta a fost crudă.

Toată dăruirea celor 100 de călugări și 100 de măicuțe și rugăciunile părintelui Mihail Jar au dus la învierea unei fetițe în 2008. Fetița de 1 an și 8 luni a fost găsită după 20 de minute de căutări în fîntîna din curtea bisericii, a fost dusă la spital dar acolo doar i-a fost constatată moartea. Dar Părintele Arhimandrit Mihail Jar, care se afla la Kiev, a transmis prin telefon ca să fie pus copilul sub aparatele de respiraţie artificială, căci copilul nu este mort. Însă medicul nu a vrut să facă lucrul acesta, deoarece copilul nu mai avea puls. La 6 ore de la petrecerea accidentului Părintele a sosit la centrul medical împreună cu o Cruce, în care sunt încorporate părticele din Sfânta Cruce şi moaşte. Când a atins pieptul copilului cu acea Cruce, inima copilului a început să bată, dar nu se observa nici o activitate cerebrală.

Copilul a fost dus la spitalul din Cernăuţi, unde Părintele Jar a venit cu o părticică din moaştele Maicii Serafima. Când Părintele a atins fruntea copilului cu acele moaşte copilul a strănutat şi a deschis ochii.
Astfel prin credință, rugăciune și bunătate se întîmplă minuni. În preajma sărbătorilor, cînd suntem cu cei dragi, cu familia, trebuie să-i mulțumim Domnului pentru ce ne-a dat.

Am rămas profund impresionată de atmosfera și energia Dumnezeiască ce se simte în acel complex, vă recomand să faceți o vizită cît de curînd.

Urmăriți un alt material video realizat în 2010 despre Manastirea din Bănceni.

Mănăstirea Bănceni 2010

Lipsa capacelor de la fîntînile de apă şi canalitare este o problemă pe cît de acută pe atît de periculoasă pentru locuitorii satului. Adevarate prăpastii sunt plasate pe căteva drumuri din satul Coloniţa. Cele mai periculoase astfel de găuri sunt pe strada A. Mateevici intersecţie cu Testemiţanu şi pe strada Budeşti intersecţie cu Şt. Neaga. Periodoc în aceste gropi sunt aruncate crengi de copac pentru a «semnaliza» existenţa gropii în locul respectiv.

Problema dată persistă de cîţiva ani în satul Coloniţa, fiind sesizată de către locuitori în repetate rînduri. În video de mai jos vede-ţi sesizarea unui locuitor al satului în cadrul adunării satului din data de 8 mai 2011.

Slide Show

Și cu asta ce-am facut?

Autor: Constantin Tănase(n. 5 iulie1880 - d. 29 august 1945), actor de scenă și de vodevil, celebru cupletist român.

«Ne-am trezit din hibernare

Și-am strigat cât am putut :

Sus Cutare ! Jos Cutare !

Și cu asta ce-am făcut ?
Am dorit, cu mic, cu mare,

Și-am luptat, cum am știut,

S-avem nouă guvernare,

Și cu asta ce-am făcut ?
Ca mai bine să ne fie,

Ne-a crescut salariul brut,

Dar trăim în sărăcie,

Și cu asta ce-am făcut ?
Ia corupția amploare,

Cum nicicând nu s-a văzut,

Scoatem totul la vânzare,

Și cu asta ce-am făcut ?
Pentru-a căștiga o pâine,

Mulți o iau de la-nceput,

Rătăcesc prin țări străine,

Și cu asta ce-am făcut ?
Traversăm ani grei cu crize,

Leul iar a decăzut,

Cresc întruna taxe-accize,

Și cu asta ce-am făcut ?
Totul este ca-nainte,

De belele n-am trecut,

Se trag sforile, se minte,

Și cu asta ce-am făcut ?
Se urzesc pe-ascuns vendete,

Cum nicicând nu s-a văzut,

Țara-i plină de vedete,

Și cu asta ce-am făcut ?
Pleacă-ai noștri, vin ai noștri !

E sloganul cunoscut ;

Iarăși am votat ca proștii,

Și cu asta ce-am făcut ?»

Parcă şi satul Coloniţa a început a semăna cu o localitate bine amenajată, cu alei din plante decorative în faţa clădirilor oficiale din localitate, . . .  Acesta a fost visul de sîmbătă, 19 noiembrie 2011, cînd au fost sădite plante decorative în scuarul din jurul sediului primăriei Coloniţa. Dar, din păcate, în ziua de luni, 21 noiembrie, 2011, la orizontul negru au apărut reprezentantele regnului paracopitatelor (vaci şi capre), care fară nici o ruşine au început a distruge firavele plante sădite cu cîteva zile în ajun. Două plante rupte, o altă plantă despicată, o altă pantă răsturnată, . . .

Nu de alta, dar PARACOPITATELE acţionau instinctiv, după cum le e firea. Dar pe de alta parte, plantele au fost sădite în faţa PRIMĂRIEI SATULUI COLONIŢA! Ar trebui să fie cea mai respectată instituţie/clădire din sat, dar uite ca NU. Nici paracopitatele, nici stăpînii lor, nici persoanele abilitate nu au luat măsuri pentru a preveni astfel de situaţii. Cine ştie, poate aceasta este armonia naturii — unul face altul strică . . .

În dimineaţa zilei de 13 octimbrie 2011, din cauza unei ţave de apeduct sparte, pe strada Stejarilor la intersecţia cu strada Pădurilor, a luat naştere un rîu. Din pămînt izvora o apa lină care curgea pe toată lăţimea străzii Stejarilor, pînă la intersecţia cu strada Unirii.

Fiind contact la orele 15.00, primarul satului Coloniţa a dat asigurări că în decurs de două ore va sosi la faţa locului echipa de avarie a S.A. «Apă Canal». La ora 18.00 apa continua să curgă, stîrnind nemulţumirea şi indignarea locuitorilor de pe strada Stejarilor, grădinile cărora erau inundate. Avaria a fost înlăturată luni, 17 octombrie 2011.

Cu toate ca a venit la sarbatoarea hramului satului Coloniţa din 21 septembrie, consăteanul nostru Mihai Ghimpu nu a venit nici cu un mesaj de felicitare pentru locuitorii satului.

De câteva săptămâni locuitorii din str. 31 august 1989 din Coloniţa sunt nevoiţi să suporte mirosul neplăcut şi apa ce curge dintr-o gură de canalizare. Aceasta se află la colţul magazinului, iar apa curge prin centrul satului, pe lângă casa de cultură până dincolo de staţia de autobuze.

Primarul satului Coloniţa, Angela Zaporojan, a afirmat că sunt efectuate lucrări de reparaţie a sistemului de canalizare, acestea fiind estimate la cca. 90 mii lei. Deocamdată, problema rămâne a fi nerezolvată, iar locuitorii din zonă şi trecătorii sunt nemulţumiţi de situaţia creată.

Vântul puternic iscat în după amiaza acestei zile a răsturnat un copac în centrul satului Coloniţa.  Plopul căzut are cca. 15 metri înălţime şi a fost rupt chiar de la rădăcină. Acesta se afla în parcul pentru copii, de lângă Casa de Cultură, din centrul satului.

Copii care se jucau în împrejurimi spun că acesta a căzut în jurul orei 17.00. Din fericire nimeni nu se afla în apropiere şi nu a fost afectat.

În acelaşi parc mai mulţi copaci sunt uscaţi, parţial sau în totalitate, şi riscă oricând să cadă. „Priviţi câţi copaci de aici sunt uscaţi! Pot cădea la orice rafală de vânt, dar aici se joacă în permanenţă copiii… Trebuie neapărat să se întreprindă ceva!” spune revoltată o locuitoare a satului.

Copacii din această zonă au mai mult de 30 de ani, iar unii peste 40 de ani. Câţiva dintre ei au fost defrişaţi pe parcursul anilor, însă alţii în loc nu au mai fost sădiţi.